Inventarierea vs. Atestarea Patrimoniului: Diferențe esențiale pe care orice UAT trebuie să le cunoască
În administrarea unei unități administrativ-teritoriale (UAT), gestionarea corectă a bunurilor este fundamentul oricărei investiții viitoare. Cu toate acestea, în practica administrativă, termenii de Inventariere și Atestare sunt adesea confundați sau utilizați interschimbabil. Deși ambele vizează patrimoniul, scopul, etapele și consecințele lipsei lor sunt fundamental diferite.
Echipa Dibalcris a pregătit acest ghid pentru a ajuta primăriile și consiliile locale să înțeleagă unde se termină o procedură și unde începe cealaltă.
1. Rolul și scopul: Ce vizează fiecare?
Diferența majoră pleacă de la natura operațiunii: una este de evidență, cealaltă de confirmare juridică.
Inventarierea: Este o procedură de identificare și corelare. Scopul ei este să reflecte realitatea din teren în actele contabile și scriptice. Se verifică tot ce deține UAT-ul (terenuri, drumuri, construcții, rețele edilitare) pentru a vedea dacă „ce avem în acte” corespunde cu „ce avem în realitate”. Dincolo de verificarea faptică, rolul esențial este corelarea tuturor evidențelor scriptice între ele.
Atestarea: Definitivarea regimului juridic. Este procesul prin care bunurile sunt confirmate oficial ca aparținând Unității Administrativ Teritoriale. Din acest moment, ele devin inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.
2. Momentul în care fiecare procedură devine obligatorie.
Nu este o alegere, ci o cerință legală conform Codului Administrativ (OUG 57/2019), însă frecvența și condițiile în care este nevoie de fiecare diferă.
Inventarierea vs. Atestarea Patrimoniului
| Caracteristică | Inventariere | Atestare |
|---|---|---|
| Frecvență | Anuală (Art. 289 din Codul Administrativ) | Punctuală, la nevoie sau la modificări. |
| Obligativitate | Obligatorie pentru închiderea exercițiului financiar. | Obligatorie pentru investiții și finanțări. |
| Condiție minimă | Existența bunului în patrimoniu. | Înscrierea într-o Carte Funciară eligibilă. |
3. Etape procedurale: Cum se desfășoară fiecare?
Etapele inventarierii:
- Comasarea datelor: Adunăm informațiile din toate inventarele disponibile în primărie (Monitorul Oficial, listele de inventar contabil, certificat privind identificarea nr. de carte funciară, evidențele oficiale ale domeniului public și privat).
- Identificarea imobilelor: Localizăm toate bunurile asupra cărora UAT-ul deține drept de proprietate.
- Corelarea datelor: Verificăm corespondența între inventarele scriptice și imobilele identificate fizic.
- Analiza juridică: Evaluăm situația juridică și dreptul de proprietate pentru fiecare poziție.
- Măsurători și Vectorizare: Preluăm elementele tehnice și caracteristicile prin măsurători sau date GIS/Ortofotoplan.
- Finalizarea documentației: Redactăm raportul privind situația gestionării bunurilor.
Etapele atestării:
- Elaborarea Proiectului de Hotărâre: Pregătim documentația pentru atestarea inventarului domeniului public.
- Transmiterea către MDLPA: Trimitem Proiectul de Hotărâre împreună cu documentele suport către Ministerul Dezvoltării pentru avizare.
- Monitorizarea Avizării: MDLPA transmite în termen de maximum 60 de zile punctul de vedere propriu, alături de celelalte avize ale ministerelor consultate.
- Adoptarea Finală: Redactăm și asistăm la adoptarea Hotărârii de Consiliu Local (HCL), conform observațiilor primite de la Ministere.
4. Riscurile neîndeplinirii: Cum este sancționată lipsa fiecăreia?
Fără Inventariere: Unitatea Administrativ Teritorială riscă măsuri drastice de la Curtea de Conturi, erori în balanța contabilă și pierderea controlului asupra activelor reale.
Fără Atestare: Primăria nu poate accesa fonduri europene sau guvernamentale (ex: Anghel Saligny) și nu poate realiza investiții pe terenurile care nu au regimul juridic clarificat.
Dacă Inventarierea ne spune „ce avem”, Atestarea ne oferă „dreptul legal de a investi”.
